Există o zi – mai bine zis două – când Dumnezeu sfințește firea apelor, sfințește această sevă universală, apa, fără de care nu poate exista viață.
Agheasma a fost subiect de controversă adesea. Pentru că apa sfințită nu-și schimba firea în timp, nu era considerat un miracol al lui Dumnezeu, ci o șmecherie, care se făcea fie cu cruci de argint. fie cu frunze de busuioc. Dumnezeu, cel care a făcut busuiocul, nu putea face o minune pe care plantă o făcea …
Dincolo de contestări, e clar că materia are nevoie de spirit, iar agheasma curăța materia prea încărcată de propria-i greutate, de propriile-i păcate. Avem nevoie să ne sacralizăm viața, casa, ograda. De aceea, preotul sau chiar credinciosul stropește casa, grădina, via, grajdul, animalele cu agheasmă.
Pare de demult gestul. Poate părea depășit și fără noimă. Nu e deloc așa. Locul în care stai și trupul în care locuiești are nevoie de prezența lui Dumnezeu, iar Dumnezeu ne pune la dispoziție materie transfigurată în binecuvântare – apa sfințită.
Chiar nu contează ce cred unii sau alții despre prospețimea de neatins a apei sfințite, important este ca folosind-o să ne păstrăm noi prospețimea spirituală, iar dacă crezi, când bei sau când te stropești cu ea, Dumnezeu îți schimbă firea, așa cum a schimbat firea apei.
Totuși, agheasma nu e magie. Apa sfințită trebuie să se întâlnească cu propriile eforturi de purificare.
Și totuși ce este Agheasma mare?
E o slujbă care poate fi oficiată în două zile ale anului ( 5 și 6 ianuarie) și un rezultat al slujbei, apa sfințită, numită Agheasma mare.
Conform Mineiului din ianuarie, Agheasma mare se săvârșește de Bobotează, după Sfânta Liturghie, sau după Utrenie, în Ajun.
Agheasma mare se consumă timp timp de nouă zile, din Ajun la Odovania praznicului, sau opt zile din ziua de Bobotează.
Agheasma mare – doar Agheasma mare – se ia înainte de anafură, dar după Împărtășanie.
În restul anului, la Biserică și la casele oamenilor, preotul oficiază Agheasma mică. Când vine însă cu Botezul caselor, înainte de data de 5 ianuarie, preotul binecuvântează casele cu Agheasmă mare, din anul precedent.
Fiecare creștin poate avea Agheasmă mare în case, dar locul în care este ținută trebuie să fie unul special.
Am întâlnit prin case agheasmă păstrată de mai mulți ani, pe care creștinii ne-au oferit-o să o punem în căldărușa de botez, așa cum am întâlnit familii, care aveau un loc curat, sub un copac, unde puneau la fiecare nouă sfințire a apei, Agheasma din anul precedent.
Evident, am mai întâlnit și superstiții, care spuneau că nu trebuie să te speli câteva zile de la Bobotează, pentru că s-ar spurca firea apelor. Nimic mai greșit. Lui Dumnezeu nu-i place mizeria și lipsa rânduielii, deci, spălați-vă, curățați-vă și sfințiți-vă sufletele și binecuvântați-vă casele.
Mă bucur să văd la sticla cu Agheasmă mare din case firul de busuioc și apă sfințită consumată de proprietarul care, în zi de vineri, nu uită să-și stropească casa și să dea dimensiune sacră vieții cotidiene, făcând din locul în care stă un loc mai bun, mai cald, cu Dumnezeu mai aproape de el.
