Un fragment din istoria Mănăstirii Bradu, la început de comunism
Bradu și Berca sunt cele două mănăstiri cetate din județul Buzău. Așa cum se știe, Berca a fost restaurată foarte frumos, iar deschiderea Mănăstirii Bradu, care a avut loc pe 26 octombrie, de ziua Sfântului Dimitrie, e un moment istoric.
Mănăstirea acestea a rezistat timpului, iar porțile ei originale se mai află încă la Muzeul Județean.
Așezată între Haleș și Tisău, mănăstirea – de altfel lipsită de pitorescul peisajului-, a străjuit un drum istoric și a asistat la luptele care s-au dat pe dealurile din apropiere.
Funcționarea ca mănăstire nu a avut intensitatea altor așezări monahale. E mănăstirea- cetate care l-ar fi putut slava pe Brâncoveanu, prieten al boierilor buzoieni, dar nu a avut acest privilegiu.
Așadar, fără rol cultural și istoric major, Mănăstirea Bradu a pășit peste secole.
A fost desființată de un comunist și abia acum începe să revină la viață.
Buzăul, situat aproape de București a avut destui aspiranți la fotolii politice, în general de proastă calitate. Au fost și excepții, precum Constantin Sărățeanu, dar în rest …
Printre catastrofele generate de politica buzoiană s-a aflat și Alexandru Drăghici, originar din Tisăul, localitate situată mai sus de Bradu.
Fost CFR – ist, apoi devenit ofițer, a fost președinte al Marii Adunări Naționale și mai apoi Ministru de Interne.
În vremea ministeriatului a făcut și el o lucrare. A desființat mănăstirile Bradu și Barbu. Ateu, căsătorit cu o unguroaică, Drăghici cu atât s-a remarcat. Dacă Bradu a rămas doar fără viață monahală, Barbu a fost și avariată. Biserica de la Barbu, monument de secol XVII, a fost dată parohiei Leiculești, parohie forte mică, iar stăreția a fost dată primăriei și apoi transformată în ciupercărie. Cultura ciupercilor a distrus zidurile.
A fost nevoie de ani mulți ca să se scoată umezeala din pereții afectați de umiditate, dar, în cele din urmă s-a reușit.
Așadar, Barbu a fost închisă înainte de decretul din 410 din 1959, de către un politician buzoian, născut în zonă – Alexandru Drăghici, care atât de mult și-a iubit plaiurile natale încât și-a încheiat viața la Budapesta.
https://paulnegoita.ro/2023/10/27/un-fragment-din-istoria-manastirii-bradu-la-inceput-de-comunism/