Articolul 100! Vă mulțumesc!

M-am ocupat de activitatea culturală de la Episcopia Buzăului, iar cărțile și revistele scoase la Episcopia Buzăului între 1982 – 1990, în special Îndrumătorul Bisericesc, se găsesc la anticariatele online sub numele meu de editor. Nu asta am dorit atunci, pentru că nu m-am pretins niciodată ca fiind un erudit, însă am lucrat cu mari oameni cultură, ierarhi, preoți, istorici, scriitori sau chiar actori.

Am scris din când în când în revistele de apariția cărora mă ocupam, în general cronici la evenimente. Am fost gazda unei cărți biografice pe care scriitorul buzoian Dumitru Ion Dincă mi-a dedicat-o.

Acum am descoperit plăcerea de a scrie și a comunica prin intermediul mijloacelor electronice. Am ajuns la articolul cu numărul 100 și la un număr de 10 000 de de cititori. Vă mulțumesc celor care citiți acest blog! Nu a fost ușor să deprind modul de funcționare a mijloacelor electronice, dar mă străduiesc. Am ajutoare care mă salvează de fiecare dată când apăs pe ce nu trebuie.

Până în 90 făceam tehnoredactare cu șabloane, iar acum, cu o singură apăsare de buton poți transmite un text. E minunat, recunosc.

După ce am devenit consilier economic la Episcopia Buzăului și am început să mă ocup cu diversele sectoare ale domeniului, inclusiv producția de vin, începusem să cred că aici am mai mult succes … cultural. Rodul culturii viței-de-vie îl adorau toți, cărțile scoase la editură….

Totuși …. la 10 000 de cititori … încep să am îndoieli că vinul ar fi mers mai bine! Nu am un brand viticol, căci de aveam încercam să ofer un text și un pahar de vin bun.

Ridic simbolic unul de șampanie în onoarea celor care citesc aceste rânduri și celor care îmi scriu, depănând amintiri. Vă mulțumesc tuturor!