Părintele Grigore Petrache a trecut la cele veșnice

Da, părintele Grigore Petrache a fost preotul care i-a ajutat pe mulți. Ajutorul nu vine numai cu zgomot și pretenții instituționale. Uneori vine tăcut, constant, firesc. Așa a ajutat părintele Grigore Petrache.

Un om aparte, cu umor fin, cu candoare în exprimare, de o modestie inimaginabilă. Părintele mi-a rămas la suflet.

Nu venea nimeni fără să primească ajutor. Preoții săraci din vârf de deal și de munte ajungeau greu, cu rata, cu ocazie, la Protoierie la Râmnicu-Sărat, unde părintele, de la 1 ianuarie 1978 a devenit protopop, iar soția a lucrat contabilitate. Îi servea, îi ajuta, le făcea actele, îi sprijinea.

Este protopopul care nu a avut niciodată o reclamație și a condus o protoierie de unde la Centrul Eparhial nu ajungeau niciodată reclamații. Știa să facă pace. Știa să asigure liniștea și o făcea fiind foarte apropiat de preoți. Știa să-i apere pe preoți (parintelenegoita.ro)

Astăzi am rostit o rugăciune părintelui, iar mâine, 26, octombrie, orele 12. 30  la Capela Învierea lui Lazăr, din cimitirul Sfântul Apostol Andrei din Micro 14..

Avea 91 de ani. Cu ceva timp în urmă spunea că i-au scăzut puterile și așteaptă să …. moară. S-a mutat în Buzău după pensionare și aici și-a petrecut ultimii aproape 20 de ani.

A slujit ca protopop în vremea ierarhilor Antim, Antonie și Epifanie. Toți l-au apreciat. Avea peste 70 de ani când s-a pensionat de la protoieria din Râmnic, iar atunci când Arhiepiscopul Epifanie l-a întrebat delicat – dar și aluziv – ce vârstă are s-a oprit din mers, i-a zâmbit și i-a răspuns: Sunt de vârsta preasfinției voastre! A râs arhiepiscopul și nu l-a întrebat niciodată dacă și când dorește să se pensioneze.

Părintele a hotărât singur și s-a retras atât de la parohia  Sfântul Nicolae din Râmnicu-Sărat cât și de la protoieria din localitate.

Anterior a slujit la parohia din localitatea Puiești, iar somnul de veci îl doarme în cimitirul Sfântul Apostol Andrei din Buzău.

Iulian Negoiță